Treceți la conținutul principal

RECENZIE: „Evadare din lagărul 14” (CORINT)




  • TIP COPERTĂ:FLEXICOVER 
  • AN APARIȚIE: 2014
  • NUMĂR PAGINI: 240
  • TRADUCERE: ADRIANA CIORBARU

CUMPĂRĂ CARTEA DE AICI: CORINT

O POVESTE CAPTIVANTĂ, SPUSĂ FĂRĂ MENAJAMENTE.” – BILL KELLER, THE NEW YORK TIMES
Blaine Harden, fost colaborator la The Economist și corespondent pentru The Washington Post, este vocea literară a unei povești de viață tulburătoare, o biografie impresionantă a unui nord coreean, Shin Dong-hyuk.
În Evadare din Lagărul 14, un bestseller publicat în 22 de țări, printre care Brazilia, Japonia, Rusia și China, jurnalistul american Blaine Harden dezvăluie secretele celui mai represiv sistem totalitar din lume, prin intermediul relatării înfiorătoare a lui Shin, un băiat care nu știa nimic despre lumea de afară, devenise de mic un turnător și fusese obligat să asiste la execuția familiei sale.
O poveste despre suferință și curaj, supraviețuire și speranță, cartea este o mărturie șocantă despre evenimentele din spatele gardului electrificat.
Trebuie specificat încă de la început faptul că romanul nu are un limbaj dur, ci prezintă fapte dure, așa că poate fi citit de oricine, în special de adolescenți, deoarece pot lua aminte din ororile trăite de Shin.
Departe de a fi o simplă lucrare memorialistică, figura centrală a romanului, Shin vă îndeamnă să simțiți ca și când ați fi voi în poveste și veți înțelege la final cât de norocoși sunteți.
Chiar dacă nu Shin este autorul direct,  Blaine Harden este un narator priceput, știe când să te emoționeze sau când să te mâhnească, astfel încât nu ne împiedică să empatizăm pe parcursul lecturării.
Citind această mai mult decât o simplă poveste, veți putea face chiar o incursiune în trecut, în perioada comunistă, în care veți regăsi câteva elemente din regimul lagărului în care era captiv Shin. Dacă v-ați imaginat vreodată cum ar fi?… Să trăiți într-un lagăr, să nu vă bucurați de libertățile acestei lumi, să vă simțiți tot timpul urmăriți și judecați, să fiți torturați… ei bine, romanul de față vă va satisface orice dorință de acest fel.
Chiar dacă este doar un roman (bazat pe fapte reale, ce-i drept), dacă veți putea găsi acea plăcere a lecturii, de a afla tot mai multe despre viața lui Shin, la finele poveștii vă veți simți mai puternici, cel puțin spiritual.
Poate nu există supereroi cu superputeri, dar Shin este un erou, fiindcă a rezistat, a crezut și a izbăvit.
Cartea reprezintă o odisee de neuitat, absolut tulburătoare, care te va face să vezi cu alți ochii lumea în care ai trăit până acum, o călătorie ce va presupune atât momente de atrocități, cât și izbucniri de entuziasm care vor emoționa până și cei mai de neclintit cititori.
Poate cea mai înfricoșătoare este însăși dedicația lui Shin „Pentru toți nord-coreenii rămași în lagăre”. Meditați asupra faptului că el a izbutit să evadeze, dar chiar în acest moment, sute de nevinovați se află în continuare în lagăre…
Și ei au o poveste de spus!
Provocatoare, înfricoșătoare și o remarcabilă poveste de viață!
UN FILMULEȚ CU EL, AICI

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Bun venit, eroule. Fii amabil și lasă-ne o părere :)

Postări populare de pe acest blog

Umbrele care ne despart, de Tricia Levenseller

  Totul începe cu un rezumat :  Alessandra s-a săturat să fie ignorată și are un plan pentru a obține puterea dorită: 1. Curtează-l pe Regele Umbrelor. 2. Căsătorește-te cu el. 3. Ucide-l și ia-i regatul. Nimeni nu știe cât de puternic este cu adevărat Regele Umbrelor. Unii susțin că le poate comanda umbrelor care se învârt în jurul lui să-i îndeplinească orice poruncă. Alții afirmă că ele îi vorbesc, șoptindu-i gândurile dușmanilor săi. Asta n-o împiedică pe Alessandra, conștientă de propria valoare, să facă tot ce îi stă în putință să obțină coroana. Însă nu este singura care încearcă să-l ucidă pe rege. Pe măsură ce au loc tot mai multe tentative de asasinare, Alessandra se trezește luptând să-l țină în viață, suficient cât el să o încoroneze regina lui – străduindu-se, în tot acest timp, să nu-și piardă inima. Până la urmă, cine ar fi mai potrivită pentru Regele Umbrelor dacă nu o regină vicleană și parșivă? Traducător:  Simona Ștefana Stoica Suport:  384 pagini,...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Recenzie „Printre tonuri cenușii”

»   REZUMAT : Glasul unei fete rupe tăcerea istoriei.  V-ați întrebat vreodată cât valorează o viață de om? În dimineața aceea, viața  fratelui meu a valorat cât un ceas de buzunar. Lituania, iunie 1941: Lina, o adolescentă de cincisprezece ani, fiică de rector universitar, se pregătește să urmeze din toamnă cursurile Școlii de Arte din Vilnius, și așteaptă cu nerăbdare vacanța de vară de dinainte. Dar, într-o noapte, bubuituri amenințătoare se aud la ușă, iar din acel moment viața ei și a familiei ei se schimbă pentru totdeauna. Poliția secretă sovietică, NKVD, îi arestează pe Lina, pe mama ei și pe frățiorul ei mai mic. Cei trei sunt evacuați din căminul lor și târâți în vagoane de transportat vite, descoperind curând că destinația lor era Siberia. Despărțită de tată, Lina încearcă să strecoare indicii în desenele ei, pe care reușește să le expedieze în secret, din mână în mână, sperând să ajungă în lagărul unde este el încarcerat. În această sfâșie...
4 comentarii
Citiți mai multe

CÂT DE MULT CONTEAZĂ COPERTA?

Fiindcă sufletul este însăși povestea dintre pagini, iar trupul este coperta, nu puteam să fiu indiferent acestui aspect. Să ne imaginăm scenariul plauzibil că  profa de română ne pune să ne împărțim în două tabere, una situată în stânga clasei, cealaltă în partea opusă. Șmecheria este să se observe câți dintre cititori (presupunând că toți elevii sunt cititori - ar fi o minune! ) sunt influențați de felul în care arată coperta în decizia de a citi sau nu respectiva carte. Ce vom face fiecare dintre noi? Evident că ne vom repezi înspre grupul celor foarte pioși și inocenți care militează pentru „NU E IMPORTANTĂ COPERTA, CI INTERIORUL”. Fiindcă nimeni nu vrea să fie în colțul izolat și privit cu ochi sfridelitori. „CE RUȘINE, S-A DUS ÎN PARTEA CEALALTĂ!” E același lucru, oare ca și în cazul oamenilor? Știm că nu trebuie să judecăm oamenii după felul în care arată. Totuși o facem. Dar oamenii nu sunt cărți, așa cum nici cărțile nu sunt oameni. Coperțile pot fi prelucrat...
6 comentarii
Citiți mai multe